PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Grupul Român al Uniunii Interparlamentare

 

 

15 septembrie – Ziua Internaţională a Democraţiei

 

ALOCUŢIUNE

 

Senator Paula Maria IVĂNESCU

Secretar al Biroului Executiv al GRUI

 

 

 

 

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

 

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis anul trecut, prin consens, ca ziua de 15 septembrie să fie celebrată în întreaga lume ca Zi Internaţională a Democraţiei.

 

Rezoluţia care consacră această decizie reafirmă faptul că democraţia este o valoare universală, bazată pe voinţa liber exprimată a popoarelor de a-şi determina propriile sisteme politice, economice, sociale şi culturale şi pe participarea lor deplină la toate aspectele vieţii. Rezoluţia Adunării Generale subliniază totodată că, deşi democraţiile au în comun anumite caracteristici, nu există un model unic de democraţie şi nu se poate considera că democraţia este apanajul unei ţări sau al unei regiuni.

 

Data aleasă pentru această nouă Zi Internaţională are, fără îndoială, o semnificaţie specială. În acest an, evenimentul coincide cu împlinirea a două decenii de la iniţierea, sub egida ONU, a procesului Conferinţelor Internaţionale ale Democraţiilor Noi şi Restaurate, având drept obiectiv susţinerea transformărilor democratice în ţări de pe toate continentele. Conceput iniţial ca forum inter-guvernamental, procesul a evoluat spre o structură tripartită şi beneficiază astăzi de participarea, alături de guverne, a parlamentelor şi a societăţii civile.

 

Este important să amintim că România a avut şi continuă să aibă o contribuţie majoră la dezvoltarea acestui mecanism. În anul 1997, Bucureşti a fost gazda celei de-a treia Conferinţe Internaţionale a Democraţiilor Noi şi Restaurate, o recunoaştere simbolică a faptului că Europa Centrală şi de Est parcurgea una dintre cele mai profunde şi ample reforme politice şi economice. Documentul final adoptat cu acel prilej evidenţia interdependenţa dintre democraţie, dezvoltare şi buna guvernare şi sublinia că un sistem de guvernare democratic este cel mai bun mod de a asigura soluţii politice, economice şi sociale durabile pentru diferitele societăţi. 

 

Contribuţia României s-a concretizat, de asemenea, prin asigurarea, în perioada 1997-2000, a preşedinţiei mişcării Democraţiilor Noi sau Restaurate, şi prin iniţierea, între anii 2000 şi 2005, în cadrul Adunării Generale a ONU şi al Comisiei Drepturilor Omului, a seriei de rezoluţii privind democraţia, statul de drept şi drepturile omului.

 

Doamnelor şi domnilor,

 

Ziua Internaţională a Democraţiei are o valoare simbolică aparte pentru Uniunea Interparlamentară, organizaţie care datează din 1889 şi în care România a fost reprezentată încă din 1892. UIP a constituit primul forum permanent de negocieri politice multilaterale şi se află la originile cooperării multilaterale instituţionale de astăzi. Membrii săi au pledat pentru înfiinţarea unor instituţii corespondente la nivel guvernamental, obiectiv realizat prin crearea Ligii Naţiunilor, actualmente ONU.         

 

Astăzi, Uniunea Interparlamentară reuneşte un număr impresionant de instituţii-cheie ale democraţiei, respectiv 150 de parlamente naţionale de pe toate continentele, dobândind astfel vocaţie universală.

 

În mod firesc, promovarea democraţiei este piatra unghiulară a mandatului UIP şi îmbracă forme dintre cele mai diverse: derularea unor programe de consolidare a instituţiei parlamentare; încurajarea parteneriatului între femei şi bărbaţi în viaţa politică, dezvoltarea dimensiunii parlamentare a relaţiilor internaţionale şi, nu în ultimul rând, apărarea drepturilor omului, inclusiv drepturile parlamentarilor din întreaga lume de a-şi reprezenta electorii în condiţii de libertate şi securitate.

 

Exact acum 11 ani, pe 16 septembrie 1997, la Cairo, Uniunea Interparlamentară adopta Declaraţia Universală privind Democraţia. Acest document evidenţiază principiile fundamentale ale democraţiei – în primul rând participarea şi responsabilitatea, elementele şi modalităţile de exercitare a unei guvernări democratice, precum şi dimensiunea internaţională a democraţiei.

 

Declaraţia UIP nu şi-a pierdut nimic din relevanţă, iar celebrarea, de către parlamente, a Zilei Internaţionale a Democraţiei, are rolul de a aminti, o dată în plus, că valorile şi principiile democratice au nevoie de îngrijirea şi atenţia noastră constante.

 

De aceea, am putea avea în vedere ca, în anii următori, să marcăm această Zi Internaţională printr-o dezbatere privind contribuţia parlamentului nostru la consolidarea democraţiei şi performanţa lui în relaţiile cu cetăţenii, cu puterea executivă, cu mediul internaţional şi cu mass media, în contextul unei lumi globalizate, al societăţii de consum în expansiune, al dezvoltării spectaculoase a noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării.

 

Acest demers ar trebui să ne ajute să găsim soluţiile cele mai potrivite pentru:

 

În concluzie, parlamentul trebuie să se aplece cu seriozitate asupra necesităţii de a se angaja, el însuşi, într-un proces permanent de reformă, de a-şi adapta şi perfecţiona procedurile şi modul de lucru şi de a le face mai bine cunoscute şi înţelese. Democratizarea, inclusiv cea a instituţiei parlamentare, nu este un demers punctual, ci un proces continuu, necesar deopotrivă atât tinerelor democraţii, cât şi celor cu tradiţie.

 

Încercând să găsească definiţia unui parlament democratic, Uniunea Interparlamentară a identificat câteva trăsături caracteristice indispensabile: reprezentativitate, transparenţă, accesibilitate, responsabilitate în faţa alegătorilor şi, nu în ultimul rând, eficacitate. 

 

Măsura în care un parlament integrează aceste valori constituie, fără îndoială, cel mai bun indicator al stării de sănătate a unei societăţi democratice.

 

Vă mulţumesc !

 

 

 

 

16 septembrie 2008